Dacia 50

(Scroll down for ENGLISH version)

Prin proiectul DACIA 50 ne dorim să explorăm vizual viața Daciei, așa cum a apărut și s-a amestecat cu viața oamenilor, cu natura, spațiul fizic și cel al memoriei. La începutul acestui demers, semnele indicau o compoziție vizuală sub forma unui „Concert de Dacia” însă, după constituirea comunității Dacia – auto turismul copilăriei, cred că putem deja vorbi despre o construcție mai degrabă simfonică.

În prima parte a proiectului DACIA 50, vă propun să explorăm și să vizualizăm relația dintre mașina staționată, oameni, spațiul urban și natură. Mașina Dacia a rămas, fie chiar și îndelung staționată, agățată de harta orașului. Vei descoperi și urmări vizual viața acestor mașini parcate temporar sau pe termen lung pe diferite străzi ale Bucureștiului, fotografiate de mine în perioada 2016-2017.

Am mers pe urma Daciei în trafic, a Daciei de pe trotuarele Bucureștiului, iar în această carte veți putea vedea și mașina conectată la spațiul urban, dar și urmele lăsate de ea pe harta orașului. M-am apropiat și mai mult de Dacia căutând vizual și semnele lăsate de oameni și de natură pe și în interiorul ei fizic, dar și semnele lăsate de Ea, mașina, în viața celor cu care a copilărit. Dacia, cea produsă începând din 1968 și până la finalul secolului trecut, atâta timp cât este pe stradă, ruginită sau restaurată de „căpoși perfecți”, în circulație sau chiar îndelung uitată pe un trotuar, într-o parcare, sau povestită în fotografii și amintiri, ea există.

 


Through the DACIA 50 project, we want to visually explore Dacia’s life as it appeared and mingled with people’s lives, nature, physical space, and memory. At the beginning of this approach, the signs indicated a visual composition in the form of a “Dacia Concert”, but after the establishment of the Dacia – auto turismul copilăriei community, I think we can already talk about a rather symphonic construction.

In the first part of the DACIA 50 project, I aim to explore and visualize the relationship between stationary machinery, people, urban space and nature. The Dacia car is left, you will see on the following pages, even long standing, hung on the city map. You will visually discover and watch the lives of these cars parked temporarily or long-term on different streets of Bucharest, photographed by me during 2016-2017.

I followed Dacia’s trail in traffic, on the sidewalks of Bucharest, and in this book you can see the car connected to the urban space, but also the traces left on the city map. I approached even closer the Dacia searching for signs left by people and signs left by nature on and within her physical realm, but also the signs left by her, the car, in the life of those with whom she had grown up. Dacia, the one produced from 1968 until the end of the last century, as long as it is on the street, rusted or restored by “stubborn perfectionists” in circulation or even forgotten on a pavement, in a parking lot, or told in photographs and memories, it exists.

 


Theme — Timber
Copyright 2013-2018 Vrabiuta Albert Adrian
Back to top